Blogul lui George Butunoiu

Ord. dupa

Va rugam sa ne ajutati sa restauram pianul sau sa ne luam altul – o ...

2363 vizite 3 comentarii

Cati dintre manageri le atrag atentia angajatilor ca lucreaza prea len...

1967 vizite 8 comentarii

In fiecare an, in octombrie incepem un nou an scolar pentru manageri s...

714 vizite 6 comentarii

Europa se indreapta, din ce in ce mai grabit, spre modelul politic baz...

1910 vizite 7 comentarii

Marea, imensa majoritate a angajatilor romani prefera sa aiba sefi str...

2862 vizite 9 comentarii

Primesc adesea CV-uri incomplete, in care nu sunt trecute perioade...

5364 vizite 41 comentarii

Facem, cu mult efort si cu bani de la sponsori, un album de arta fotog...

2022 vizite 12 comentarii

Am vazut ca televiziunile s-au facut ca nu observa poate cel mai r...

11618 vizite 11 comentarii

  Am fost la mitingurile acestea incepand chiar cu ultimul...

11334 vizite 30 comentarii

Nu va straduiti sa intelegeti de ce un anunt de recrutare este facut i...

1749 vizite 48 comentarii

Am foarte des discutii, dispute si chiar conflicte cu candidati care i...

3070 vizite 25 comentarii

In urma cu vreo 20 de ani, cred, cand primeam toate CV-urile pe hartie...

2103 vizite 16 comentarii

Un manager e un manager, poate conduce aproape orice business daca i s...

2250 vizite 10 comentarii

Discutiile despre salariu. Si ce salariu vreti? Pai depinde de job, nu...

3295 vizite 20 comentarii

Baiatul prietenului meu tocmai a terminat un doctorat stralucit la una...

3253 vizite 26 comentarii

Ce credeti despre omul din scenariul urmator? Pun eu un anunt de recru...

3345 vizite 9 comentarii

Una dintre cele mai mari placeri ale angajatilor este sa se razbune pe...

2017 vizite 13 comentarii

L-am vazut de departe pe catel, am incetinit si am oprit langa el. Sam...

974 vizite 10 comentarii

Trebuia sa-mi gasesc o menajera. Lucruri relativ simple, de facut cura...

1613 vizite 23 comentarii

Eu nu ma ocup niciodata de recrutarile de directori de HR, o rog intot...

1427 vizite 10 comentarii

I-am cunoscut bine pe majoritatea oamenilor politici si de stat, la ab...

7830 vizite 57 comentarii

Singurele judecati, comentarii si reactii pe care cei mai multi sunt i...

1779 vizite 25 comentarii

Am scris sute de articole in care am aratat de ce vor angajatorii oame...

2439 vizite 13 comentarii

Nu-mi aduc aminte sa-mi fi cerut vreun angajator pana acum sa-i gasesc...

1305 vizite 4 comentarii

Rareori le dau candidatilor la joburile pentru care recrutez toate det...

2319 vizite 4 comentarii

Un mare, foarte mare dirijor vine în România. Gloria, concert greu. ...

1321 vizite 13 comentarii

Aseara la Atheneu. Primesc doua invitatii, si nu de orice fel, ci chia...

6797 vizite 64 comentarii

Mi s-a rupt papucul drept (foto). Sunt niste papuci de casa negri, foa...

2568 vizite 19 comentarii

Experienta imi arata ca e riscanta amestecarea claselor si grupurilor ...

1465 vizite 9 comentarii

Fiecare are in organizatia lui niste oameni cu mintea mai sucita sau m...

4984 vizite 23 comentarii

(dupa o discutie cu un chelner filosof) Daca un angajator ar ajunge...

1263 vizite 6 comentarii

Am citit multe carti de resurse umane pana acum, insa nu imi aduc amin...

4663 vizite 17 comentarii

Am cerut niste sugestii ieri pe retelele sociale despre un software de...

1558 vizite 28 comentarii

Aveam un prieten bun in studentie, Ovi. Il chema Ovidiu, dar toti ...

1179 vizite 3 comentarii

In fiecare zi sunt informat de catre cei cu care stau de vorba ca ...

2125 vizite 8 comentarii

Ipocrizie fara margini in reactiile din jurul stirii de "breaking news...

1785 vizite 8 comentarii

La insistentele si la presiunile pe fata ale Bancii Mondiale, ale FMI ...

1019 vizite 6 comentarii

Dialog cu un candidat de top: - Si ce salariu vrei? - Pai, minim...

8018 vizite 8 comentarii

Sunt intr-o polemica perpetua cu multi dintre cei care imi trimit ...

11897 vizite 35 comentarii

Am vazut astazi in televizor Armata etalandu-si muschii si mi-am adus ...

4816 vizite 56 comentarii

Stateam zilele trecute de vorba cu directorul general al uneia dintre ...

2558 vizite 7 comentarii

Imi place sa recrutez asistente pentru oamenii importanti din business...

4808 vizite 31 comentarii

Am pus un anunt de recrutare, tot aici, pe site, in sectiunea cu anunt...

10216 vizite 8 comentarii

Cand pun anunturi pentru joburi pe site-ul meu, adesea adaug si cate o...

7081 vizite 61 comentarii

Am inceput sa fac recrutari imediat dupa Revolutie, chiar din primele ...

5044 vizite 16 comentarii

Am facut pe site-ul meu o sectiune in care pun anunturi de la unele di...

7489 vizite 19 comentarii

Am facut un site in care am incercat, si ne straduim in continuare, sa...

2285 vizite 6 comentarii

Un exemplu foarte interesant si elocvent care arata cum functioneaza b...

8610 vizite 1 comentarii

Am pus pe Internet cateva anunturi cu niste cursuri de cultura uni...

4087 vizite 30 comentarii

Toti cautatorii de joburi ii detesta pe cei de la HR si pe cei din...

5263 vizite 62 comentarii

Un articol din seria "Cand nu stii de la ce ti se trage... " Nu...

7014 vizite 24 comentarii

Foarte multi dintre cei care isi cauta un job si ajung sa candidez...

4157 vizite 25 comentarii

Am primit de curand o recrutare pentru un post de director general...

8452 vizite 29 comentarii

Zilele trecute am vazut pentru prima data intr-o companie un sistem bi...

4520 vizite 19 comentarii

Cand am ajuns prima data sa stau mai mult timp in birourile din st...

7601 vizite 8 comentarii

Ca toti barbatii in criza varstei de mijloc, a trebuit sa inventez si ...

2852 vizite 14 comentarii

La noi la birou avem sobe de teracota. Si cand eram mic, acasa, to...

11417 vizite 27 comentarii

Nu credeam ca o sa ajung sa fiu obligat sa o recunosc public, insa ast...

6361 vizite 33 comentarii

Firma nu e om! Si nici macar oamenii din firma nu mai sunt oameni cand...

7878 vizite 19 comentarii

Toti cei de 50+ sunt convinsi ca angajatorii nu inteleg nimic pe lumea...

21184 vizite 115 comentarii

Toata lumea stie ca in aproape orice organizatie, fie ea firma, instit...

9179 vizite 24 comentarii

Multi stiu ca Butunoiu face recrutarile pentru marile companii de ...

6492 vizite 39 comentarii

Acum vreo zece ani, un prieten care avea un mare restaurant, mi-a arat...

8888 vizite 27 comentarii

Cum denumirea celui care face recrutari nu e inca bine definita si inc...

2117 vizite 5 comentarii

E greu de crezut ca sunt atat de putini manageri care isi dau seama ca...

13957 vizite 71 comentarii

Am scris de o mie de ori ca rolul fetelor de la HR e sa vada, in p...

23769 vizite 108 comentarii

Saptamana asta am primit niste mesaje bizare de la un om pe care il st...

22858 vizite 122 comentarii

Polarizarea care pare a se intinde de neoprit in fiecare ungher al exi...

7005 vizite 24 comentarii

Cred ca sunt mai putin de zece, cincisprezece angajatori in Romania ca...

10677 vizite 55 comentarii

Majoritatea celor din business cu care vorbesc despre politica prefera...

12634 vizite 47 comentarii

Nu trece saptamana sa nu i se para cuiva de la vreo televiziune sau re...

9771 vizite 39 comentarii

Acum ceva vreme am avut o angajata care nu mai lucrase pana atunci int...

11546 vizite 33 comentarii

Relatiile sociale dintre angajati si angajatori in Romania sunt la cel...

6636 vizite 19 comentarii

Pana acum, cand zaream intr-un CV ca omul are mai putin de 30 de ani, ...

25352 vizite 60 comentarii

Si la mine vin mereu oameni care ma implora sa le arat cum sa-si "aran...

10401 vizite 33 comentarii

Primele lucruri despre onoare, si despre ce e important in viata, in g...

2616 vizite 8 comentarii

Am scris in urma cu putin timp despre cum parcheaza un senator. htt...

2541 vizite 13 comentarii

Lista lucrurilor frumoase, pe care managerii sunt obligati sa le spuna...

6900 vizite 44 comentarii

Articolul de zilele trecute, Cum gandesc studentele, a fost prilej de ...

12435 vizite 147 comentarii

Studentele sunt foarte suparate pentru ca, atunci cand sunt pe termina...

19915 vizite 84 comentarii

Mon cher Georges, sa faci un anunt bun de recrutare nu e chiar pentru ...

4723 vizite 16 comentarii

Aveam si inainte prieteni care lucrau la stat, insa nu prea ajungeam p...

6486 vizite 17 comentarii

Liderul mondial în organizarea evenimentelor MBA One-To-One se întoa...

1871 vizite 2 comentarii

Ca regula generala, angajatorii si recrutatorii din strainatate ii con...

15281 vizite 127 comentarii

Ma suna un student de la o organizatie studenteasca, cea mai important...

3792 vizite 10 comentarii

Acum doi ani am scris despre vecinii care ar omori pe cineva fara sa c...

2563 vizite 7 comentarii

Cei care primesc multe CV-uri vad in fiecare zi adrese de email cu scu...

11830 vizite 41 comentarii

Pe C o cunosc de o viata, ea tine la mine dintotdeauna, eu tin si mai ...

7781 vizite 16 comentarii

Toti managerii care vin la mine la birou incearca sa ma convinga cat d...

5222 vizite 12 comentarii

Pana acum niste ani credeam si eu, ca mai toata lumea, ca valoarea une...

16607 vizite 43 comentarii

O problema de fizica de scoala elementara, pe care soferii bucuresteni...

6498 vizite 31 comentarii

Se stie, fraza cea mai draga managerilor, oricare ar fi ei: "Domle, ma...

5708 vizite 7 comentarii

Ma uit in vitae-le oamenilor de un sfert de secol, asta fac in fiecare...

6416 vizite 18 comentarii

Acum mai putin de o saptamana am scris un mic articol (de vazut aici) ...

3628 vizite 14 comentarii

E duminica dupa-amiaza in Bucuresti, orasul pustiu, nici masini parcat...

6074 vizite 12 comentarii

Sunt absolut convins ca acum e cu totul si cu totul altfel, insa cand ...

5690 vizite 27 comentarii

Am avut o copilarie comunista frumoasa si linistita, intr-un mic s...

7667 vizite 17 comentarii

In micul sat din Moldova in care m-am nascut am avut o copilarie comun...

3128 vizite 4 comentarii

Prietenul meu Mike din America (nascut in Brasov), care e o somitate i...

8526 vizite 34 comentarii

Vad in televizor cum cativa golani cu fotbalul sparg tot ce le iese in...

4881 vizite 12 comentarii
Afiseaza
vizualizari
comentarii

Angajati (in spate, cu coarne) studiind cu atentie pe noul country manager (centru) in prima zi de lucru

Angajati (in spate, cu coarne) studiind cu atentie pe noul country manager (centru) in prima lui zi de lucru

Sunt intr-o polemica perpetua cu multi dintre cei care imi trimit CV-urile, si cu care ma intalnesc pentru recrutarile pe care le avem, fiindca eu dau prea multa atentie detaliilor. Asta, desigur, spre dezavantajul lucrurilor “cu adevarat importante”, in opinia lor, cum ar fi experienta, vechimea, MBA-urile si altele asemenea.

Am scris articole lungi si detaliate pe aceasta tema, insa argumentele mele nu conving, oricat mi s-ar parea mie de logice si de solide. Ca peste tot, oamenii au nevoie de o demonstratie experimentala, nu de rationament abstract. Si asta m-am gandit sa fac acum, dupa ce m-am reintalnit cu un director general care fusese dat afara pentru ca se uita la poze pe telefon in timpul programului, si mi-am adus aminte de toata intamplarea. Acum era detasat si vesel, insa atunci fusese negru de suparare.

Acum vreo trei ani am recrutat un country manager pentru o multinationala. Au luat, pana la urma, pe cineva cu foarte multa experienta, cu un CV impresionant. Pana la cei 50+ de ani avusese posturi similare in companii cu nume mari, a fost manager prin multinationale inca de cand era tanar, si aici, si prin lumea larga.

I-am spus de la inceput ca acea companie este foarte atenta cu angajatii ei, mai atenta decat am vazut prin alte parti, si ca sa tina seama asta. Ca sunt foarte principiali, poate chiar exagerati la detalii, la proceduri, la nuante si la imagine. Nu stiu daca a luat prea in serios ce i-am zis.

Peste zece zile ma cheama clientul (angajatorul, adica) sa-mi spuna ca nu il vor mai tine. Vor lasa sa se incheie o luna, asa, ca un fel de politete fata de noul angajat, insa decizia fusese deja luata. Desigur, mi-au explicat pe indelete de ce il trimiteau acasa.

Fac o paranteza ca sa scriu ca toti din companie stau intr-un spatiu deschis imens, doar directorul general are o cusca inchisa, insa si aceea cu pereti de sticla. Si nu e nevoie sa spun ca atunci cand iti vine un nou country manager, indeosebi unul roman, dupa ce tot timpul ai avut straini, toate perechile de ochi sunt atintite spre cusca de sticla, de dimineata pana seara, cel putin in primele saptamani…

Prima zi de lucru cu noua functie, asadar. Intra pe usa bine dispus, optimist si cu chef de munca. Si prima lui fraza manageriala: “Care e locul meu de parcare?” Tare mirat a fost sa afle ca nu a avut nimeni vreodata un loc de parcare rezervat la ei in firma, niciun country manager si niciun alt director. A trecut peste asta, gandindu-se, probabil, ca va rezolva mai tarziu problema, dupa ce era pus la curent si cu celelalte urgente.

Apoi s-a asezat la birou, in cusca lui de sticla, a cerut o cafea si si-a aprins o tigara. Atunci se putea fuma in birou, nu era inca o lege care sa te oblige sa te porti civilizat. S-a uitat pe pereti, s-a uitat si pe geam de cateva ori, s-a uitat si in gol, a facut rotocoale de fum. A durat 11 minute. Unii angajati au cronometrat 10 minute, altii 12, dar au ajuns la un acord final pe cifra 11.

Si fiecare zi incepea exact la fel, cu precizie matematica. Dupa care urmau sedinte, discutii, citit, scris, intalniri, plecari, veniri, activitati manageriale, stiti cum fac directorii. Adesea, intre acestea, se uita la Instagram sau alte poze pe telefon. Care poze pe telefon pareau foarte captivante, conform analizei si concluziilor angajatilor care ii studiau mimica si fiecare miscare. Si care angajati, cu privirea mai agera (majoritatea erau foarte tineri) puteau distinge de la distanta daca e Facebook, Badoo sau alt program, dupa care toata firma era instantaneu informata.

Si au trimis niste poze cu noul director uitandu-se pe Facebook si sefului cel mare, stapan pe multe tari. Mi le-a aratat si mie. Si au mai fost cateva “instantanee” din acestea, cam de acelasi fel. Insa seful cel mare, stapan pe multe tari, dupa cum am spus, a luat decizia sa-l trimita acasa pe noul country manager roman cand a aflat ca nu dadea buna ziua angajatilor cand intra in firma sau intr-un birou. Ar fi luat-o oricum, neindoielnic, insa mi-a povestit ca in acel moment atunci i s-a pus pata rau de tot.

Dupa o luna, cand i-au comunicat oficial ca il dau afara, omu a fost stupefiat. Apoi revoltat de “superficialitatea cu care au luat o asemenea decizie majora” doar pe niste “maruntisuri”, fara sa-i lase timp sa arate ce stie si ce poate cu adevarat sa faca.

Am avut o discutie lunga cu el pe tema asta. I-am spus ca nu fiindca se uita la poze in timpul programului l-au trimis acasa, ci pentru ca angajatii l-au vazut uitandu-se la poze in timpul programului. Nu stiu daca a inteles chiar din prima care era diferenta. Si nu iti incepi prima zi de lucru in noul job cu o tigara, o cafea si cu un uitat in gol 11 minute. Chiar in fata intrarii era o cafenea. Daca nu putea rezista fara tigara aceea, mai bine venea cu 11 minute mai devreme si se oprea la cafenea. Macar in primele 10-15 zile, daca nu chiar in primele 2-3 luni…

Pentru ca primele doua, trei saptamani sunt absolut decisive pentru imaginea pe care ti-o faci in fata supusilor tai. Si, in functie de aceasta prima imagine, si de reactiile care decurg de aici, lucrurile o pot lua in directii cu totul diferite, in foarte scurt timp. Adesea decisiv si iremediabil.

“Nu ma asteptam sa fie atat de tipicari si de atenti la toate fleacurile…”. Ba eu cred ca ar fi trebuit sa se astepte, sa se astepte la orice, sa aiba raspunsuri si reactii pregatite dinainte la orice scenariu, oricat de putin probabil ar fi fost el. Un director general nu are voie sa spuna ca nu se astepta la ceva anume si ca nu era pregatit. Asta o fac altii, dar nu directorii generali. Nu te asteptai ca angajatii sa te pozeze jucandu-te pe telefon si sa trimita sefului cel mare? E problema ta, nu a angajatilor! Directorii generali au planul A, planul B, planul C pentru angajati tipicari si cusurgii, planul D pentru subordonati ostili, care te pozeaza pe ascuns, si tot asa, pana la planul Z. Prgatite dinainte, vreau sa spun.

L-am intrebat daca a avut un handover plan scris, sau macar un checklist. Dupa cum s-a uitat la mine si a cascat gura am inteles. Cand intri intr-un job nou, mai ales in unul foarte mare, sunt sute de lucruri pe care trebuie sa le faci, la care sa fii atent, ce si cui sa ceri, in ce ordine, in ce volum si la ce nivel de detaliu. Nu ai cum sa le tii minte pe toate sutele, in ce ordine, cu ce succesiune. Nimeni nu le poate tine minte, si cu atat mai putin pe la 50+. Iar daca nu le ai scrise, faci doar ce si cand iti aduci aminte, evident.

Am vazut astfel de handover books pentru noii directori generali, si nu numai generali. Scrie acolo ce faci in prima zi, in a doua, in a noua, ce sa ceri, ce sa dai, ce sa arati, si tot felul. Sunt sute, sute, puse frumos in ordine, clasificate, categorisite. Ca sa nu uiti, ca sa nu iti scape ceva, ca sa nu le faci in alta ordine, ca sa nu te faci de ras, ca sa arati angajatilor cum trebuie sa faca si ei, la urma urmei, ca sa nu te prinda pe picior gresit, ca sa le arati ca nu degeaba ai o leafa de 10 ori mai mare ca a lor, ca sa nu te dea afara seful cel mare peste o luna sau doua.

Dar cati iau cu adevarat in serios un job de country manager, sau de ce manager o fi el, oricat de mare ar fi salariul?

Si o scurta intrebare…

Cati dintre managerii romani stiu dinainte ce trebuie sa faca atunci cand preiau un job intr-o firma noua?

View Results

Loading ... Loading ...

(poza lui Maaira de pe www.deviantart.com)

Data actualizarii: January 7, 2018

  • Antim Mogos :

    Realitatea ne arata inca o data ca testul maturitatii se poate pica chiar si la 50+.
    Nimic nou sub soare intr-o tara in care majoritatea covarsitoare a oamenilor au un deficit major sau duc chiar lipsa de constientizare a functiei ocupate si de a-si asuma responsabilitatile ce le comporta respectiva functie, mai cu seama cand este vorba despre o functie de conducere cum este cazul de fata.
    Din pacate, asa se intampla cand oamenii se dezvolta doar biologic, nu si emotional in acelasi timp: exceleaza natural in a esua lamentabil si nu inteleg nimic din asta.

    In ceea ce te priveste, George, iti multumesc inclinandu-ma ca ai ales sa publici acest articol; multi, in locul tau, n-ar fi facut-o.

    Altfel, va doresc tuturor La Multi Ani cu sanatate si succese repetate!

  • jungla :

    interesant ar fi altceva, Butunoiu la ce se uita? La “vite” sau la “caine” 😉

    • ne uitam unii la altii :) :

      Butunoiu, priveste in gol 🙂 in timp ce monitorizeaza peisajul, traseul, si la ce fac altii cam asa cum fac si altii la randul lor cu el. Destul de simplu, daca nu chiar foarte simplu. 🙂

  • Sin :

    Crasa prostie sa te comporti in acest fel,normala decizia de a fi inlaturat.

    Am sustinut un interviu cu un Country Manager care mi-a adresat urmatoarele intrebari:
    Ce masina aveti? ; Care e masina visurilor ? Intr-o prima faza am crezut ca face misto de mine dar cand intrebarile veneau din acelasi registru fara nicio nota profesionista m-am prins cum sta treaba.

  • Dintre sute de catarge... :

    Foarte interesant articolul, felicitari George !

    However, cu tot rationamentul tau abstract si vasta exeprienta in recrutare, nu ai gasit nici un semnal de alarma, nici un indiciu din care sa se deduca macar o parte din comporatmentul viitorului Country Manager? Ma intreb oare cum erau ceilalti candidati luati in considerare (si daca decizia de ai ii da afara ar fi fost luata mult mai repede)!

    Si da, cand esti sef, conteaza foarte mult cum esti, cum te comporti in fat angajatilor (americanii spun la asta “how you handle yourself in front of people”).

    Unde pot gasi un exemplu de handover?

    Numai bine,
    Nicu

  • Marius B. :

    O mare parte din persoanele care nu au “plecat de jos” la inceput de cariera, care sunt ajutate de “prieteni” sa ajunga pe un post mai bun, care au ajuns pe post de conducere tragand pe altii in jos sau care nu au facut in viata lor vreun curs de leadership, tind sa dezvolte o astfel de atitudine….indiferent de nationalitate. Personal consider ca un astfel de director va trage orice companie in jos prin simplu fapt ca nu se respecta, nu ii respecta pe ceilalti si nu este atent la detatiile functiei. Daca angajatii te vad ca “freci ridichea” pe sume destul de mari cu siguranta acestia vor deveni mai delasatori si frustrati, intr-un timp destul de scurt.

  • D Petre :

    Dle Butunoiu
    1. Felicitari pentru ,,incapatzanarea” in a spune lucrurilor pe nume si pentru
    disponibilitatea de a-I invatza pe cei care vor sa va asculte.
    2. O intrebare la care nu va cer sa-mi raspundetzi :
    Cate facultatzi din Romania v-au solicitat sa tzinetzi prelegeri studentilor ?
    Spor in ce facetzi !

  • Mihai :

    Foarte inspirat acest articol. Excelenta companie! Trebuie spus ca unele multinationale ofera posturi de conducere unor persoane care au “ajutat” la buna derulare a unor contracte (cu statul). Prin urmare, este posibil, ca unui dintre acesti specialisti sa fie niste “feudali” generati de vechile structuri. Am cunoscut un personaj (cu job de location manager) care avea doua calculatoare, o tableta si doua telefoane. Este de prisos sa povestesc cat de ocupat era. Ne povestea ca si nepotii erau impresionati de jocurile pe care le cunostea. Altfel era socat de limbajul subalternilor, sugerand cuvinte care nu se gaseau in DEX.

    • Un domn :

      In Industria Financiara am stiinta de asemenea Practici, minim la DOUA banci din Romania

  • Ana :

    Pe baza comentariilor de mai sus- putine, e drept, dar reprezentative si incluzand comentarii ale oamenilor cu experienta internationala, si care arata ca se pot repeta, este deja un fenomen, cred ca ar trebuie rediscutata salarizarea managementului de top in structura unie companii.

    Subiectul si misiunea viitoarei epoci: de regandit schemele de distributie a banilor atat in structuri de tip corporatist cat si in societate.

  • Razvan :

    Am aceeasi nelamurire cu un antecomentator: cei care stateau si cronometrau sau spionau cand mai munceau? 🙂

  • David :

    Am lucrat intr-o multinationala cu Country Manager francez la 60+.Jumatate din timpul petrecut la birou juca un soi de Tetris pe telefonul personal. Asa ca nu numai romanii fac asta !

  • Ana :

    Am lucrat intr-o multinationala franceza unde directorul financiar 50+ ani era frecvent surprins, prin 2010 -2012, jucand Angry Birds pe telefon. Cam in aceeasi perioada au adus si un country manager si mai in varsta care nu a avut inspiratia sa isi reorentieze pozitia monitorului inveres fata de coridorul de trecere al angajatilor. Prin geamul custii de sticla se vedea mereu cum sta pe net, pe siteuri diverse.
    Ambele aspecte erau subiecte de discutii frecvente intre angajati. Ca si non interventionismul lor major in situatia in care un stagiar, cu aceasi nationalitate ca ei, le-a raportat cu probe scrise, o frauda majora in companie (de peste 3-400 000 euro). Frauda de care stia orice angajat, dar paradoxal era tolerata.
    Aproximativ 2 ani mai tarziu, firma se retrageadin Ro si inchidea operatiunile directe, avand la acea vreme dificultati majore pe plan international, inchizand multe filiale, si fiind salvata cu greu de respectivul stat.
    Ulterior in cariera, am vazut manageri ro – care condusera in alte tari filiale internationale prestigioase- care aveau aceesi implicare – in antreprenoriate locale pt care fusesera angajati dupa indelungi cautari, pe baza de CV.
    Corporatiile sunt adesea niste vagauni ciudate in care pozitiile de top pot fi adesea acordate unor “profesionisti” platiti regeste, in care munca este facuta in realiate de un middle management mult mai competent si mai implicat, platit adesea insignifiant.
    Aceasta este doar o oglinda a capitalismului. In care, la alta scara, clasa mijlocie se subtiaza de la an la an, desi are cel mai mare aport in munca reala si sustinerea economica, iar elitele economice acumuleaza averi importante.

    • Da, cam asa e peste tot… 🙁 GB

    • Florin K :

      Middle managementul mult mai competent si mai implicat, si platit insignifiant, cel mai adesea se lupta sa urce in caruta incompetentilor de top platiti regeste. De-asta e implicat, ca sa demonstreze ca e performant si trebuie sa stea la masa bogatilor. Cam asta e realitatea…sau am imbatranit eu ?

  • Mike B :

    1. Ce neam de firma era aceia George?
    Daca mi-ar veni asa informatii de la o subsidiara, de undeva din lume, m-as intreba:
    a. ce se intimpla cu ala de face rotocoale de fum, dar bineinteles si
    b. ce D-zeu se intimpla acolo de o multime de persoane au timp sa numere rotocoalele aluia!!!
    Ca la armata: poate fi generalul timpit dar cum e instructia trupei daca racanii se zgiesc la general si in jurul lor misuna inamicul, le trec ghiulele deasupra capului etc.
    Nu generalul a facut instructia generala a trupei !

    2. Liste….Cind te urci intr-o masina, sau preiei o chestie mecanica, verifici anumite chestii folosind o lista.
    Numai ca o firma este un ecosystem care functioneaza intr-un ecosystem mai mare.
    Intr-un ecosystem sa mergi strict dupa liste poate fi foarte, foarte periculos.
    Pur si simplu verifici punctul 3 de pe lista si iti sare in aer ce este la punctul 33!

    Ce am vazut eu sint oameni care au capacitatea, experienta si educatia sa inceapa prin a lua “semnele vitale”.
    Ca la Urgenta! Intii se ia pulsul, tensiunea, tempetatura etc. si in functie de asta, dupa ce ai stabilizat pacientul incepi sa lucrezi metodic.
    Lista initiala la urgenta este scurta si destul de “ad hoc”.

    Cam la fel este si in business: trebuie sa stii sa iei pulsul, semnele vitale si dupa aceia ajungi la liste.
    Iar semnele vitale nu sint in liste cu sute de item-uri. Chiar sint foarte foarte scurte! Cash flow, ROE, costul capitalului, rata de crestere ….mai putin de 6-7 elemente.

    Adevarat ca poti si le dezvolti ca un “fish bone diagram”/”arraigne de poison”, dar nu iei pestele de la coada.
    Numai daca nu vrei sa faci ca in zicatoarea aia Romaneasca…..”Pestele de la cap se inpute, dar se curata de la coada” :)))))

  • Mike B :

    Mai nou, ma amuz cu urmatorul exercitiu mental: explic nepotului/nepoatei mele cum era cind era pe vremea mea.
    Adica, oamenii nu mergeau pe strada uitindu-se in palma ci se uitau unii la altii, la ziduri, vitrine, la cer ! Imaginati-va grozavie!
    Cind se asezau, in mijloace de transport, la scoli, la sedinte oamenii nu scoteau nimic din buzunare ci se uitau unii la altii! Se uitau exact unul la fata celuilalt !!
    Cind oamenii vorbeau se uitau unii la altii si discutiile nu erau intrerupte de “ding”-uri si “cling”-uri. Ce grozavie: se spuneau fraze intregi, neintrerupte!!
    …si multe alte detalii care si acuma par deja niste ciudatenii de neinteles.

    :)))) ….oare ce va gindi despre mine cind ii voi povestii aceste “povesti Science Fiction”??

    • Florin K :

      Doamne, bunicule, ce ciudati erati ! Si doar vorbeati asa, fara un Whatsapp, Facebook ? Si de unde stiai cum arata prietenii tai fara Facebook ? 🙂

      • Mike B :

        Eram tare ciudati, nepoato/e, intradevar! Tare!
        Pentru ca nu eram Photoshop-ati eram toti tare uriti si aveam diferite virste. Nu ca acuma cind toti avem in jur de 20 de ani si nu exista riduri si cearcane!
        Nu stiam tot ce a mincat tot cartierul din pozele de mincare puse pe Internet!
        Exista ceva, ce a disparut complet, numit Inteligenta Emotionala, pentru ca ne uitam unul la fata celuilalt cind comunicam si incercam sa ne intelegem! Imagineaza-ti cit de ciudat si nenatural era sa intelegi ce simte cineva uitindu-te la el si nu la ce inimioare, smiley etc. posteaza !!
        Au fost vremuri tare tulburi si ciudate, nepoato/e!

        • Un domn :

          Servus
          Ascultam Radio Europa Libera ( Metronom duminical by request)

          • Mike B :

            Servus “Un domn”,
            :)))) Cornel Chiriac …. si citeodata “Teze si antiteze la Paris”

        • gushpi :

          hmmm…, ba chiar știam ce mânca tot cartierul…, că stăteam la aceeași coadă!!!

  • C :

    Lucrez într-o firmă străină, cu pretenții de top 3 și pot spune, din experiența mea și a amicilor din alte firme, că mulți din managerii de aici sunt la fel. Nu e nicidecum o trăsătură a românilor.

    • Da, stiu asta foarte bine, doar ca strainii se prefac mai bine. Romanii sunt mai aroganti, la modul general, si nici nu mai fac efortul sa salveze aparentele, din acest motiv. GB

      • Florin K :

        George, nu tu ziceai ca managerii romani sunt mai destepti decat aia straini ? Chiar asa o dau in bara, in primele zile ? 🙂
        Lasand gluma la o parte, omul avea o atitudine de vataf: unde e locul meu de parcare, aduceti-mi cafeaua, nu ma intereseaza ce credeti, nu dau buna ziua, nu am niciun plan de handover, etc.
        Dar unde erau recrutorul si angajatorul de nu au vazut stilul de “miserupe” cand au vorbit cu el de nenumarate ori ? Chiar asa v-a pacalit ? Plus ca dupa decizia de angajare e musai discutia despre handover; daca nu trece candidatul la intrebarile legate de handover inainte sa “bata palma” atunci e un mare semn de intrebare pentru angajator. Cum sa ma duc GM undeva fara sa intreb inainte despre ce o sa gasesc pe tabloul de bord ? Daca stau toate sa sara in aer ?

        • Sa, dar sunt mai orgoliosi, mai aroganti – adica ce am spus si mai sus. Sa te porti cu atata superficialitate e semn clar de aroganta, chiar daca omu e inteligent si destept. Si avea experienta “beton”, feelingurile mele au fost nesemnificative in fata unui astfel de CV. Si nu, nu imi mai bat capul cu ce face odata ajuns acolo, si asa muncesc destul pentru o recrutare, nu ma plateste nimeni pentru extra-efort. GB

          • Mike B :

            Cum actionezi e rational ( gasi … plasa..closure). In acelasi timp:

            1. nu este aroganta semn de lipsa de inteligenta? Inteligenta nu este numai sa fi bun la teste cu cubulete si sa te prinzi repede la mate.

            2. exista un “mental trap” in care cad peste 80% din recrutori, angajatori etc.
            Anume, isi bazeaza decizia pe fosta performanta a candidatului. (i.e. experienta “beton”). Poate fi indicativa fosta performanta de potential, dar performanta, in general, depinde mult de conjunctura. De unde si multele povesti cu manageri de top dintr-o industrie care nu fac nimica in alta industrie, sau dintr-o firma care nu fac nimica in alta firma.

              • Mike B :

                Am inteles ca oricum aia nu aveau nici in clin nici in mineca cu guvernanta corporative. Nu e, de fapt, numai o oficializare a unei realitati de fapt?

                • Un domn :

                  Servus
                  Este Confirmarea Celor spuse de revelion intrecut, de Toma Caragiu : “ concursul pentru post se da Joi, postul e ocupat de Marti!” Asta este de o Mare Actualitate!

                • Un domn :

                  Servus Mike
                  Voi ridica de Craciun Un Tzoi de Horinca de pere si pentru Tine!

                  • Mike B :

                    Servus “Un domn”,
                    Va trebui sa te resemnezi ca in cinstea ta si alor tai s-a baut un Tzoi (asta am) de Single Malt Glenfiddich. Horinca nu avem! Macar ne-am zis ca …oricum in horinca nu se pune ghiata si in Hawaii e ok sa folosesti gheata!

                    • Mike B :

                      @”Un domn”,
                      Secretel: Hiltourile de pe Coasta de Vest si multe din Pacific si Asia ( de altele nu sint sigur!) nu pun un buchet de flori in camera, ci o amarita de flore pe fiecare noptiera!!
                      Eh, daca te uiti atent la receptacolul in care e floarea este ceva care seamana cu Tzoi-ul si cu sticlutele alea din laboratorul de chimie de la scoala general sau liceu.
                      Mai subtire ca Tzoi-ul dar mai gros ca chestie aia din laborator.
                      :))))…..nu mai continui la ce se poate folosi daca esti nostalgic si il speli super bine….